Zvonul: Strămoșul Fake News
Istoria ne arată ca ne aflam in era informațională, dominata, după cum se vede de un război hibrid global, unde manipularea, propaganda și dezinformarea risca sa ne plaseze pe toți intr-o epoca a post adevărului.
Cred ca este pe cât de interesant, pe atât de util sa parcurgem o scurta istoria a derulării acestui război informațional. Ne va surprinde sa constatam ca in esența nu prea s-a schimbat nimic. A evolutat doar tehnologia. Predicatele sunt aceleași.
E limpede ca pana la alfabetizarea popoarelor, transmiterea informaţiei catre masele populare se făcea prin edicte, bule papale şi diplome. Majoritatea statelor și a cancelariilor europene din Vest foloseau latina ca limba oficială, iar bizantinii foloseau limba greaca.
Mulțimile aflau informațiile pe cale orală, in piețe publice, biserici, moschei, la sate și in orase, transmise de crainici oficiali. De exemplu, in Spania exista un program fix de propagare a informațiilor stabilite de conducere. Joi erau vizate piețele aglomerate, vineri moscheile, sâmbătă sinagogile și duminica bisericile.
Evident, după aceea, veștile se răspândeau, fiind colportate din om in om, informațiile ajungând in cele din urma, trunchiate, asemeni jocului “telefonul fără fir”. Așadar, era inevitabil sa apăra exagerările, zvonurile, bârfele. Sa ne gândim, cine putea verifica autenticitatea unei informații in Evul Mediu?
Noi tot auzim expresia: “a da sfoara in țara”, ceea ce este greșit. Termenul corect folosit in contextul vremii era : “ a da șfară in țara”, șfara fiind sinonim cu fum. Raționamentul e simplu:
Zvonul este legat de un eveniment, destinat a fi crezut şi transmis din gură în gură, care circulă foarte repede şi se risipeşte precum fumul in vânt.
Semnele cu fum erau folosite`pentru a semnaliza sau avertiza despre un pericol. Când turcii invadau Ţările Române, vlahii şi moldovenii aprindeau focurile şi comunicau între ei, tehnica folosită pana la apariția electricitatii.
Zvonul este așadar Strămoșul fake news-ului.
Prin conținutul sau ambiguu, zvonul devine un fenomen psihologic complex ce poate fi exploatat ca una dintre cele mai abile forme de manipulare. Caracterul informației devine tendențios, este corelat cu speranțele și asteptarile publicului ținta, și astfel, purtând o încărcătura emoțională mare, zvonul poate determina stări de spirit, acțiuni, opinii, poate schimba perceptii și influența atitudini. Iar apariţia mijloacelor moderne de comunicare în masă (presa, radioul, televiziunea, internet) nu a determinat eliminarea zvonurilor, ci dimpotriva a condus la specializare a lor, publicul continuând să vehiculeze o mare parte a informaţiei pe cale orală, de la om la om.
In limbajul de specialitate, “Zvonul este o informație distorsionată, neoficială, rezultând dintr-un proces constructiv, de producere colectivă, în lanţ, de asociere, mai mult sau mai puţin conştientă, a comunităţii. “Acest caracter distorsionat se datorează faptului că, pe timpul transmiterii în lanţ, de la o persoană la alta, conţinutul zvonului este supus unor importante modificări:
◦ simplificarea
◦ amplificarea
◦ asimilarea
Mecanismul este relativ simplu, prin răspândire și imposibilitatea de verificare, zvonul devine cu atât mai seducător şi mai credibil cu cât el ajunge, prin implicarea subiectivă a fiecărui transmiţător, să exprime cu voce tare ceea ce şi ceilalţi oameni doreau să cunoască, ceea ce gândeau în sinea lor, dar nu era confirmat.
De exemplu, faptul ca Putin este grav bolnav, a fost zvonul care s-a răspândit rapid imediat după atacul Rusiei asupra Ucrainei.
Alt exemplu de zvon: “in Ucraina sunt laboratoare virusologice americane”.
Zvonul dispune de un important potenţial de manipulare a atitudinilor şi comportamentelor umane. De asemenea, prezintă particularitatea, potrivit căreia, o informaţie falsă, introdusă deliberat în mecanismul său de funcţionare, se răspândeşte exact la fel ca şi una veridică.
Zvonul cu un conţinut fals este așadar, des utilizat în toate domeniile vieţii sociale, pentru a se obţine avantaje în detrimentul adversarilor şi concurenţilor, al inamicilor. În concluzie, este semnificativ de reţinut faptul că zvonul răspândeşte şi induce îndoiala, dubiul în comunitate şi în colectivitate.
Comentarii
Trimiteți un comentariu